Fundu Moldovei vazut prin Google Maps Street View

Fundu Moldovei /// Noi Astia Cativa from mindru on Vimeo.

Am montat un Go Pro HERO III pe masina unui prieten si am facut un mic montaj cu drumul din Fundu Moldovei spre Delut si Manastirea Orata.

Muzica Ilie Cazacu si Petrut Taranu: Doina Ciobanului

Satul Sucevean - Fundu Moldovei - 30.10.2011

Emisiune realizata de catre postul de televiziune 'TV PLUS Suceava'. Interviuri cu Filut Ursu, Daniela Zdrob si Ion Baciu.

23.05 ora 19.00 – vernisaj Padurea de Sunete si performance d s l x cu Daiana Ivascu

Daca va aflati in Bucuresti de Noaptea alba a Galeriilor, aveti ocazia sa vedeti un performance al Daianei Ivascu in cadrul expozitiei "Padurea de sunete"

"rizom audioluminescent Gheorghe, partitura grafica Maria Balabas, curator Viviana Iacob

Vernisajul va avea loc miercuri, 23 mai, incepand cu ora 19.00 cu un performance de d s l x, varianta performativa a lui Gheorghe, sound si noise artist, impreuna cu Daiana Ivascu (14 ani, din comuna Fundu Moldovei, jud. Suceava), printre ultimii interpreti traditionali de dramba din Romania.

“Oameni care au murit, instrumentele lor praf si pulbere acum, cantecele lor aproape una cu uitarea. Ascult inregistrata o doina la frunza si efemerul acestei fasii de realitate transmisibila la 70 de ani dupa inregistrare ma atinge ca un fior electric. Nimic care sa se degradeze mai repede, sa se anihileze, nimic mai trecator ca un cantec si o frunza.

Pădurea de sunete este un spaţiu în care aceste cântece se reintegrează într-o experienţă performativă, deopotrivă personală şi de comunitate. (…) În Pădurea de sunete, importantă este percepţia globală a spaţiului, a adâncimii de sunet, a umanului sonor creat, imperceptibil în viaţa lo-fi cotidiană. Nu observi doar, ci produci la rândul tău particule de peisaj sonor; creezi propria ta partitură. Întregul proces te-ndeamnă să te întrebi din ce în ce mai subtil: „Ce aud?” “
(Maria Balabas)

Ce se aude?
Sunete folclorice vechi inregistrate de Constantin Brailoiu in primele sale campanii etnografice, preluate din arhiva Muzeului de Etnografie din Geneva. Adica: solz de peste, frunza de liliac, cimpoi, bucium, flageolet si bocete.

Este prima instalatie de sunet din Romania, prin care Gheorghe (gH) si Viviana Iacob creeaza in mod performativ un ambient holofonic. Intr-o padure de zumzet te iau prin surprindere in timp ce strabati sala dintr-o parte intr-alta sunete nevazute.

O alta noutate pentru Romania este faptul ca o expozitie de arta contemporana beneficiaza de un sistem de sunet dezvoltat si patentat de dr. Joseph Pompei la MIT Media Lab. Particularitatea sa consta in faptul ca foloseste ultrasunetul ca proiector acustic, transmitandu-se astfel sunetul in mod unidirectional, la fel ca o raza de lumina: sunetul este proiectat intr-un singur punct, in afara acestuia e surplus de zgomot.

Cu ocazia evenimentului Noaptea Alba a Galeriilor, 25 mai, va fi proiectat filmul “Sunete Mute” (video loop) montaj al artistului Stefan Bandalac din arhiva de filme pusa la dispozitie de Societatea de Cultura Dimitrie Gusti.

—————————————————–

Un proiect al Asociatiei NOI FACEM BINE (www.noifacembine.ro) finantat de Administratia Fondului Cultural National

Echipa NOI FACEM BINE: coordonator Marlene Stanciu. Au contribuit la realizarea acestui proiect Ioana Cotulbea, Mihai Pacurar, Alexandra Ionescu, Stefan Bandalac si Mihai Sibianu.

Parteneri: Muzeul de Etnografie Geneva, Societatea de Cultura Dimitrie Gusti, Primaria Fundu Moldovei, Spatiul Platforma, Muzeul National de Arta Contemporana, TATAIA.

Parteneri media: Radio Guerrilla, DIGI24, B24FUN, Realitatea.net, Romania Libera, Think Outside the Box, IQads, Carturesti, 9AM, Kudika, Feeder, Veiozaarte, Zeppelin, BeWhere, VICE, Liternet, Ginger Group, Romania Pozitiva, neaparat.ro, fresh good minimal, hipmag, dordeduca.ro, hypestreet.ro, beatfactor.ro, webcultura.ro.

23-27 mai 2012, zilnic intre 10.00-18.00
Spatiul Platforma (Calea Mosilor 62-28, in cadrul MNAC Anexa, etajul 1"

"Legături spaţio-temporale între Câmpulungul Bucovinei şi Fundu Moldovei"

Am gasit acest frumos articol scris de catre Vasile Sfarghiu pentru Crai Nou, care incepe asa:

"Fundu Moldovei este, poate, unica localitate din spaţiul românesc care înmănunchează legendă, istorie statornică, tradiţie şi cultura neamului căruia îi aparţine, izvor năvalnic, limpede, în arta sunetului, culorii şi dansului."

"Localitatea, în dăinuirea ei, a fost în măsură să păstreze tot ce a avut mai bun, concomitent cu multiplicarea continuă a valorilor pe fondul unei permanente toleranţe faţă de marea diversitate etnică şi confesională de aici. Pentru toate aceste motive, comuna, nu o dată, a fost asemuită cu o mini Românie.

În comuna Fundu Moldovei, pentru credincioşii celor mai diverse confesiuni, a existat până la părăsirea acestor locuri de către etnici germani sau iudaici, biserică catolică, protestantă şi sinagogă mozaică. Azi, mai există şi se dovedesc active doar locaşurile ortodoxe şi neoprotestante.

Câmpulungul, prin situarea lui într-un anume loc, pe valea râului ce avea să denumească întregul voievodat – Moldova, a avut şansa devenirii unei aşezări ce radia influenţă pentru localităţile de pe o întinsă arie geografică.

Pentru a-i denumi pe cei din Fundu Moldovei, câmpulungenii foloseau apelativul de moldooani. Şi unii, şi alţii, oameni paşnici şi de ajutor, de aceeaşi sorginte, cu timpul s-au înnemurit. Nemuriile au dus la ospeţii reciproce, de nivel familial, sau de poftire a reprezentanţilor celeilalte comunităţi la unele manifestări publice.

Şi acum se cere deşirarea firului de pe ghemul timpului până spre ultimul pătrar al veacului al XVIII-lea.

Locurile în care trăim sunt poate cele mai frumoase ale Nordului Moldovei, sunt cele care într-o vreme au fost numite de către unii domni moldavi Ţara de Sus şi, mai apoi, după înglobarea acestui teritoriu în Imperiul Habsburgic, Bucovina. Pământurile, împreună cu oamenii lor, au fost sub stăpânire străină vreme de 143 de ani (între 1775 şi 1918). Stăpânirea nemţească a adus cu ea şi bune, şi rele. Ea a imprimat ordine, punctualitate şi lucru bine făcut. A conectat teritoriul la vestul evoluat al Europei acelor vremuri.

Una din principalele griji ale respectivului regim era nemţirea românilor sub toate aspectele sau, altfel spus, printr-un întreg arsenal de atracţii materiale se încerca cea mai perfidă deznaţionalizare a elementului neaoş. Pe lângă măsuri de ordin economic şi cultural, s-a apelat şi la cele de conştiinţă, de părăsire a credinţei strămoşeşti şi de aderare la greco-catolicism. În rândul românilor ortodocşi bucovineni, uniaţia, însă, nu şi-a găsit adepţi. În această provincie au aderat la unitarianism doar o parte a rutenilor. Capii Bisericii Ortodoxe Române din Bucovina au reuşit să-şi păstreze turma în jurul arhipăstorului.

Ocupantul, printr-o nemaiîntâlnită împestriţare etnică pusă la cale prin aducerea de colonişti din interiorul imperiului şi mai ales din afara lui, a încercat realizarea unui nou „Babilon” etnic, în care să nu se înţeleagă doi cu doi, creându-şi iluzia că aşa îi va împila mai uşor pe toţi supuşii împărăţiei. N-a fost să fie aşa. Aici, în Bucovina, veneticii s-au înţeles de minune cu băştinaşii. Fiecare a-nvăţat de la celălalt; asta a generat progres individual şi, concomitent, al tuturor, împreună. Cu toate acestea, aducerea românilor la stadiul de minoritate în propria ţară era de rău augur şi, cu destulă uşurinţă, se putea întrezări dorinţa stăpânirii de a-i dilua într-atât – în această masă multietnică difuză –, încât într-un timp previzibil să se ajungă chiar la dispariţia românilor.

În a doua jumătate, şi mai ales în ultimul pătrar din cel de-al XIX-lea veac de la Hristos încoace, românii bucovineni, mai mult ca oricând, şi-au căpătat conştiinţa de sine. Ca efect al Revoluţiei de la 1848, provinciei i s-a acordat o oarecare autonomie, prin ridicarea ei la rang de ducat în interiorul Imperiului Chezaro-Crăiesc. Multe şi variate au fost formele de emancipare a elementului neaoş de pe întregul cuprins al ducatului. Înainte de toate, se impunea organizare. Pentru o cât mai deplină reuşită, în fruntea întregii românităţi bucovinene se cerea aşezată intelighenţia, alături de fruntaşii meşteşugărimii şi ţărănimii.

Una din formele cu lungă bătaie în trezirea conştiinţei apartenenţei la neamul românesc a majoritarilor bucovineni a fost crearea la Suceava, în 14 septembrie 1883, a Societăţii culturale Şcoala Română. Scopul declarat al societăţii era: „înaintarea învăţământului la poporaţiunea românească din Bucovina”. Pentru atingerea lui, Statutul prevedea înfiinţarea de şcoli primare şi secundare, acordarea de burse elevilor săraci, întemeierea unei tipografii ş.a.

„Şcoala Română” peste jumătate de veac a fost prezentă la Câmpulung Moldovenesc şi prin tipografia sub a cărei emblemă a fiinţat până la naţionalizarea din 1948.

În această conjunctură, la început de veac XX, un grup de intelectuali patrioţi români pune bazele unei societăţi cu scop declarat: organizarea şi culturalizarea meseriaşilor români din Câmpulung Moldovenesc şi împrejurimi. Societatea a luat fiinţă la 26 ianuarie 1908, conform protocolului încheiat cu acel prilej.

În continuare prezentăm, în extras, procesul-verbal alcătuit în şedinţa din 4 octombrie 1908 ţinută la orele 8 sara în clubul meseriaşilor români. Documentul este redactat într-o limbă incredibil de curat românească, din al cărui conţinut se desprind următoarele:

…Se mai constatează, că nu s-a protocolat şezătoarea aranjată de cabinetul de lectură „Lumina” din Fundul Moldovei cu concursul Societăţii meseriaşilor în 22 Mart 908 cu următorul program:

– Andreiu Mureşianu, tablou vivant

– Barbu Lăutaru, teatru de Alecsandri, reprodus perfect prin dl G. Popovici şi Spiridon Mercheş

– Cucule cu pana sură, cântec naţional executat solo de dl G. Popovici

– M. Teliman, Petecul salvat înaintea tribunalului, reprezentat prin următoarele persoane: C. Bucatariu, G. Ţuguiu, A. Jbranca, N. S. Pleşca, P. Criştof, şi G. Balan

– Plânge vaca, de Speranţia, declamare, dl Jbranca

– Noi vrem pământ, de Coşbuc, declamare prin Jbranca

– Fluerat a pagubă, de Spranţia, declamat prin P. Criştof

– Suciu, Ţiganul la târg, reprodus prin dd P. Criştof şi G. Balan

La Fundul Moldovei era sala palatului naţional ticsită de spectatori. Dl G. Popovici a stors lacrimi de pe feţele gospodinelor bătrâne prin „Cucule nu mai cânta” tot aşa şi dl Jbranca i-a făcut pe mulţi gospodari să-şi aducă aminte de bunul lor cel mai sfânt.

Era să uit despre povestirea foarte drăguţă în termeni aleşi şi pe înţelesul cel mai clar al tuturora rostită de dl Ion Cocârlă şi intitulată „Povestea neamului românesc”.

Bucăţile hazlii din program au plăcut încă foarte mult şi la fine a mulţămit dl Miron Ciupercovici în numele poporenilor din Fundul Moldovei pentru puţinele ore de distracţie ce i le-a pregătit societatea. Pe meseriaşii români din Câmpulung în frunte cu preşedintele lor îi petrec Dd Dumitru Mitric – Bruja, Eusebiu Mercheş cu întreg corpul învăţătorilor până departe de frontierele satului tot în strigăte de „Trăiască meseriaşii români din Câmpulung”. Preoţii satului dd Popovici şi Macovei s-au abzentat de la această reprezentare.

Şi încă un scurt extras din procesul-verbal dresat la 10 Martie 1927 la adunarea generală a societăţii meseriaşilor români din loc.[alitate]:

D-l Brigadier Ursescu (după nume, moldooan, n.n.) ţine în frumoase cuvinte o cuvântare în care atinge însemnătatea meseriaşilor şi reuniunile lor în alte ţări dar mai ales despre reuniunele şcoalei de meserii din loc.[alitate] a cărei activitate o preţuia foarte mult guvernul din Viena.

D-sa spune că se simte mândru de primirea sa ca membru în această societate, care este compusă din oameni lucrătivi şi devotaţi chemării lor.

Extrasele au fost preluate din registrul de procese-verbale, numit de alcătuitori Cartea proceselor-verbale a Societăţii Meseriaşilor Români din Câmpulung şi împrejurime, societate ce a fiinţat de la 1908 până în 1947, când regimul statal impus prin forţa baionetelor colosului comunist răsărit-european, a început acapararea puterii în România.

VASILE SFARGHIU"

Festivalul de muzica religioasa corala „Buna Vestire” 2012 Fundu Moldovei

Comunicat de presa :

"(ASIS) -Centrul Cultural „Bucovina”, Primăria şi Căminul Cultural Fundu Moldovei şi Societatea de Cultură „Dimitrie Gusti” organizează cea de a XXII-a ediţie a Festivalului-concurs naţional de muzică corală religioasă ortodoxă „Buna Vestire” 2012, în zilele de 23 şi 24 martie.

Obiectivele principale ale festivalului vizează promovarea valorilor autentice ale creaţiei corale de cult ortodox şi revigorarea mişcării corale în ansamblul ei. În consecinţă, această ediţie se adresează numai formaţiilor corale neprofesioniste (de amatori) – minim 20 persoane (licee cu profil muzical şi teologic, licee cu alt profil, coruri ale aşezămintelor culturale) – cu vârsta peste 18 ani, şi coruri ale parohiilor, precum şi coruri de copii – minim 20 persoane (cu vârsta între 10-14 ani).

Festivalul se va desfăşura pe 5 secţiuni: 24 martie 2012, ora 13, Căminul Cultural Fundu Moldovei – I. Coruri de copii (pe voci egale) – 10-14 ani; 25 martie 2012, ora 13, Căminul Cultural Fundu Moldovei; II. Licee cu profil muzical şi teologic (coruri mixte, de femei şi bărbăteşti); III. Licee cu alt profil (coruri mixte, de femei şi bărbăteşti); IV. Coruri ale aşezămintelor culturale (cu vârsta peste 18 ani), coruri mixte, de femei şi bărbăteşti; V. Coruri parohiale (coruri mixte şi bărbăteşti).

Formaţiile care participă în concurs vor avea în repertoriu 3 piese, din care una patriotică obligatorie (din creaţia corală românească) şi două religioase (una aleasă din „Antologia corală Lăudăm pre Domnul” difuzată dirijorilor formaţiilor corale care au participat la ediţia jubiliară din 2010).

Titlul pieselor, autorul, durata fiecărei piese corale (în total, cele trei piese să nu depăşească 15 minute), dirijorul şi numărul persoanelor componente ale formaţiei vor fi transmise până la data de 15 martie 2012 la Centrul Cultural „Bucovina” la tel./fax 0230/530126.

Nu pot participa în concurs formaţiile corale care au obţinut Marele Premiul al Festivalului la ultimele trei ediţii, respectiv 2009 – 2011.

Organizatorii vor acorda Marele Premiu al Festivalului (în valoare de 1.500 lei) formaţiei corale care a obţinut cel mai mare punctaj, în cadrul secţiunilor II, III, IV, V.

Juriul, format din specialişti, va acorda premii, pentru fiecare secţiune, în ordinea descrescătoare a punctajului, astfel: I. Coruri de copii (pe voci egale) – 10-14 ani, între 400 şi 200 lei (locurile I-III); II. Licee cu profil muzical şi teologic (coruri mixte, de femei şi bărbăteşti), între 500 şi 300 lei; III. Licee cu alt profil (coruri mixte, de femei şi bărbăteşti), între 500 şi 300 lei; IV. Coruri ale aşezămintelor culturale (cu vârsta peste 18 ani), între 500 şi 300 lei; V. Coruri parohiale (coruri mixte şi bărbăteşti), între 500 şi 300 lei.

Nu se admit contestaţii, hotărârile juriului fiind definitive. Juriul are latitudinea de a nu acorda sau de a redistribui premiile.

Irina Bucşinescu"

Un mic reportaj despre editia 2011

'Doina ciobanului'

Cu o descriere interesanta si detaliata :)

"Doina ciobanului" performed by Ilie Cazacu at pipe ("fluier") and Petruț Țăranu at folk lute ("cobză"), field recording from 1965. Romanian traditional shepherd folk song from Fundu Moldovei village, Moldova, Bucovina area.

******
"When the shepherd lost his sheep" is a popular archaic folk theme across all folkloric areas inhabited by Romanians. It tells a story about a shepherd who lost his flock and engages in a search to find them. Every time he believes he found the flock, he is disappointed by the reality that he made a mistake and all he found was rocks, clouds, shrubs or similar items of lesser value.

CASA MUZEU FUNDU MOLDOVEI

Un video foarte frumos realizat de LABIRINT MEDIA pentru proiectul de promovarea online si offline a obiectivelor naturale si antropice cu potential turistic major, zona Nord-Est, de catre Asociatia Infoturism.

Calin Brateanu si Gospodarii din Fundu Moldovei - Obicei de Anul Nou

Videoclip realizat de Media Skill
Regie tehnica filmari & montaj: Media Skill

Via Vimeo Calin Brateanu

Arcanul Fundu-Moldovei

Danses roumaines à Milizac-Brest, dec. 2007
Finistère - Fundul Moldovei